drapeaux-francais-marie-bengal

Cula Racovita

Cula-Nicolae Racoviceanu

O fortăreață transformată în muzeu etnografic

Pe malul stâng al râului Argeșel, nu departe de confluența cu râul Târgului se află fosta comună Racovița, în prezent înglobată în orașul Mioveni. Pe dâmbul ce domină acestă localitate se află Cula vestitului boier Nicolae Racoviceanu, construită ca loc de apărare, împotriva haiducilor, hoților sau a cetelor turcești care treceau Dunărea după jafuri. Pe vremurile acelea-deja apuse, situația țării, dar și a locuitorilor nu mai prezintă nici o garanție, nici o siguranță. Pe atunci, haiducii treceau prin foc și pară boierii, pentru a le lua avuția.

Silit de acele vremuri vitrege, Nicolae Racoviceanu ridică o clădire solidă și înaltă în curtea conacului, cu gândul de a servi ca adăpost pentru familia sa atunci când haiducii porneau în jefuire sau când cetele turcești treceau Dunărea, tot după jefuire. Clădirea construită la 12 septembrie 1806, purta numele de – Culă – cuvânt de origine turcească și care însemna – casă înaltă, turn, fortăreață, înaltă de 20 m, acoperită cu șiță, pe 3 nivele – parter- etaj I – etaj II, cu ziduri groase – de 0,75 m – ferestre mici - evazate  și cu o singură intrare - ușă de stejar, bine zăvărită. La etajul II, familia păstra obiectele de valoare precum: bani, haine, bijuterii, arme, ș.a.

Familia locuia zi și noapte în conacul (casa) care era în aceeași curte cu fortăreața și se retrăgea în culă numai în caz de atac al răufăcătorilor. În noaptea de 19 septembrie, familia lui Nicolae Racoviceanu a fost surprinsă în conac de o ceată de 9 hoți, a jefuit-o, iar pe boierul Nicolae Racoviceanu l-a omorât așa că fortăreața nu i-a fost de nici un ajutor.

În anul 1877 cula arde și este renovată pe două nivele – parter – etaj I de nepotul său Grigore Racoviceanu în anul 1878. Lăsată în paragină, clădirea s-a deteriorat, fiind renovată în anul 1973 – 1975 de Direcția Ministerului Culturii. Între anii 1980 – 1985 este ocupată de Secția de Ceramică Populară din județul Argeș, aparținând Muzeului Golești. Din anul 1985 în Cula Racoviceanu funcționează Muzeul Etnografic. Cula de la Racovița aduce prin însuși denumirea sa parfumul satului românesc, al vremurilor de mult apuse. Ca orice clădire neocupată, de altfel și cula despre care am vorbit, ar fi avut aceeași soartă ca în anii dinaintea renovării din 1975, dacă n-ar fi fost ocupată de Muzeul Etnografic – Profesor Constantin Năstase.

În prezent, fortăreața Nicolae Racoviceanu este ocupată de un centru de cultură populară, respectiv de Muzeul Etnografic ”Profesor Constantin Năstase”, care a reușit împreună cu fiul său Profesor Constantin C. Năstase să-i dea o altă folosință, înfrățindu-se, deci fortăreața – cu Muzeul Satului Românesc. Cula din Racovița a fost martor de neclintit al multor evenimente și a înfruntat cu vitejie rigorile vremii.

Actualmente Muzeul Etnografic cuprinde următoarele secții: port popular, îndeletniciri, numismatică religioasă, obiecte de artă, mărturii religioase, ceramică, arme, artă populară, unelte de tâmplărie, dogărie.

POZA NASTASE C-TIN

În prezent acesta deține un fond de 1200 exponate, din mai toate regiunile istorice din țară

Printre donatorii Muzeului Etnografic din Cula Nicolae Racoviceanu:

  • Elevii de la școlile din Racovița și Mioveni: Remarcabil fiind elanul cu care elevii de la școlile din Racovița și Mioveni au răspuns inițiativei de înființare a unui muzeu în localitățile Racovița și Mioveni, fiecare donând după puterile sale. Elevii de liceu din clasele a-IX-a și a-X-a ne-au făcut plăcuta surpriză donând muzeului mai multe vitrine și etajere, lucrate la fabrica de mobilă din Clucereasa de părinții lor. Fetele au adus perdele, perdeluțe, batiste, ș.a.
  • Familia inginerului Florin Sava, care a donat muzeului o căruță cu toate anexele – căruță a bunicului, iar din partea bunicii a donat lada miresei autentică și costumul național format din ie, poale, fotă, opinci.
  • Colonel farmacist Gheorghe Săvulescu, fiu al comunei Racovița, stabilit în București care a înzestrat muzeul cu partea istorică a fostelor comune – Racovița și Colibași, documente de mare valoare istorică. Deasemenea a lăsat și monografia sub denumirea: ”Pagini de istorie”, a cartierelor din orașul Mioveni.
  • Familia profesor Angela Precupescu din Sibiu care a donat o ie a bunicii sale din Valea Timocului – Serbia.
  • Familia preot Constantin și Elena Robea din București, fiu al satului Mioveni, care a donat muzeului: icoana Maica Domnului secolul XVI, primită ca dar la căsătorie, face parte din obiectele de Patrimoniu Național Cultural; costumul național al soției sale Elena, format din ie, fotă, poale, bete și maramă. A mai donat un patifon, cărți religioase, ș.a
  • Țăranca Tomescu Elena ( Lenuța) din Racovița, a donat un război de țesut cu toate anexele.
  • Familia Constantin Gh. Costescu, care a donat ratanul mamei sale pe care dânsa l-a folosit cu spor în cursul vieții, deasemenea a mai donat un cântar roman.
  • Tăranul Gh. Oprescu, a donat un pat, tip țărănesc, un ”dulap” care pe timpuri juca rolul de bufet și o cubă pentru măsurat buștenii.

Vă așteptăm cu brațele deschise să ne vizitați tezaurul acestui minunat muzeu în fiecare duminică între orele 10.00-14.00, iar pentru grupurile și delegațiile organizate, ne puteți contacta în fiecare zi la telefon 0348/445.856.

Profesor Constantin Năstase

Veteran de război în grad de colonel

 

flyer cula 2014

flyer cula 2014 v 

 

Sondaj de opinie

Ce asteptari aveti de la Centrul Cultural pentru 2016?
 

Ziarul "Miovenii"

ziarmiovenii Descopera ultimele noutati publicate in ziarul Miovenii.

deschide

Ziarul "Ghidul Cetateanului"

ghidcetateanlogo Ultimul numar al ziarului "Ghidul Cetateanul".

deschide